Deşi ştia că s-a semnat decretul, Daniel continua să meargă în casa lui, care avea ferestrele de sus deschise înspre Ierusalim şi, de trei ori pe zi, se punea pe genunchi, se ruga şi Îl lăuda pe Dumnezeul său, aşa cum făcuse şi mai înainte. (Daniel 6:10)
Musulmanii au pe zi cinci momente obligatorii dedicate rugaciunii. Evreii piosi ca proorocul Daniel aveau trei asemenea ”evadari” zilnic. Dar crestinii? Ei sunt indemnati sa se roage neincetat (1 Tes. 5:17). Putini reusesc. Dar daca zilnic evreii au 3 asemenea momente dedicate apropierii de Dumnezeu ,iar musulmanii 5, crestinii ar putea avea (macar) 7 (daca ”neincetat” e ”prea mult”)?
Te laud de şapte ori pe zi, din pricina judecăţilor Tale cele drepte. (Psalmii 119:164)
Unii vor spune ca sapte inseamna plinatatea la evrei. Si totusi de 7 ori pe zi este mult mai putin decat ”rugati-va neincetat”...
In liturgica crestina exista ”cele şapte laude” - un ciclu liturgic de o zi a carui origine vine tocmai de la Pslamul 119 (118), versetul 164:
- De şapte ori pe zi te laud, din pricina legilor tale celor drepte.
Multi se mira de vitalitatea islamului si de ”coma” crestinismului. Ar putea fi o explicatie faptul ca musulmanul se roaga inca, pe cand crestinul e ”prea ocupat” pentru asa ceva? Nu discut aici calitatea rugaciunii sau ortodoxia credintei ci pur si simplu forta ”ritualului” ...
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Vă mulţumim!